Cum citești o căsuță
- 26 e numărul atomic (Z): fierul are 26 de protoni în nucleu și, ca atom neutru, 26 de electroni.
- Fe e simbolul, din latinescul ferrum. Prima literă e mereu mare, a doua mică.
- 55,845 e masa atomică standard stabilită de IUPAC. La școală o rotunjești la 56.
- Culoarea arată categoria: fierul e un metal tranzițional.
Rândurile se numesc perioade: numărul perioadei e numărul de straturi de electroni ocupate. Am verificat pe configurațiile măsurate: regula ține la toate elementele, mai puțin la paladiu, care e în perioada 5, dar are electroni doar până în stratul 4 ([Kr] 4d10). Coloanele sunt grupele: la grupele principale (1, 2 și 13–18), elementele din aceeași grupă au același număr de electroni în ultimul strat, de aceea se comportă asemănător în reacții. Blocul (s, p, d sau f) arată substratul în care intră ultimul electron după regula de completare: grupele 1–2 și heliul sunt blocul s, 13–18 blocul p, 3–12 blocul d, iar lantanidele și actinidele blocul f.
Ce înseamnă culorile
- Metale alcaline (6) Grupa 1, fără hidrogen. Au un singur electron în ultimul strat și îl cedează ușor, de aceea sunt cele mai reactive metale. Cu apa formează hidroxizi, adică baze.
- Metale alcalino-pământoase (6) Grupa 2. Au doi electroni în ultimul strat și formează ioni cu sarcina 2+. Sunt mai puțin reactive decât metalele alcaline din aceeași perioadă.
- Metale tranziționale (29) Grupele 3–12 (blocul d): ultimii electroni intră în substratul d al penultimului strat. Multe au mai multe stări de oxidare și formează compuși colorați. Grupa 12 (zinc, cadmiu, mercur) e trecută uneori separat.
- Lantanide (15) De la lantan (57) la lutețiu (71), în blocul f. Stau sub tabel ca acesta să nu aibă 32 de coloane. Împreună cu scandiul și ytriul formează pământurile rare.
- Actinide (15) De la actiniu (89) la lawrenciu (103), tot în blocul f. Toate sunt radioactive; doar toriul, protactiniul și uraniul au o masă atomică standard.
- Alte metale (8) Metalele din blocul p, la dreapta metalelor tranziționale: aluminiu, galiu, indiu, staniu, taliu, plumb, bismut și poloniu. Unele tabele le numesc metale post-tranziționale.
- Semimetale (6) Bor, siliciu, germaniu, arsen, stibiu și telur: proprietăți între metale și nemetale. Siliciul și germaniul sunt semiconductori. Nu există o listă oficială; unele tabele adaugă și poloniul sau astatiniul.
- Nemetale (7) Hidrogen, carbon, azot, oxigen, fosfor, sulf și seleniu. În general nu conduc curentul electric (grafitul, o formă a carbonului, e o excepție). Hidrogenul stă în grupa 1, dar nu e metal.
- Halogeni (5) Grupa 17: fluor, clor, brom, iod, astatiniu. Au 7 electroni în ultimul strat și formează săruri cu metalele; „halogen” înseamnă „care formează sare”.
- Gaze nobile (rare) (6) Grupa 18. Ultimul strat e complet (8 electroni, heliul doar 2), de aceea reacționează foarte greu.
- Elemente supergrele (15) De la rutherfordiu (104) la oganesson (118). Au fost obținute doar în laborator, câțiva atomi o dată. Timpul de înjumătățire al celui mai stabil izotop cunoscut merge de la circa 29 de ore (dubniu-268) până sub o milisecundă (oganesson-294), așa că proprietățile lor chimice sunt mai mult prezise decât măsurate.
Metalele alcaline, alcalino-pământoase, halogenii, gazele nobile, lantanidele și actinidele sunt grupările cu nume aprobate de IUPAC. Granița dintre metale, semimetale și nemetale e o convenție, iar tabelele nu o trag toate la fel.
Grupele: numerotarea nouă și cea veche
IUPAC numerotează grupele de la 1 la 18. În manualele mai vechi le găsești cu cifre romane: grupele principale cu A, cele secundare cu B. La bacalaureat baremul acceptă ambele forme, de exemplu „grupa 14 sau IVA”. În fișa fiecărui element le ai pe amândouă.
| Grupa (1–18) | Notația veche | Exemple |
|---|---|---|
| 1 | IA | Li, Na, K (și H) |
| 2 | IIA | Be, Mg, Ca |
| 3–12 | IIIB … IIB | metalele tranziționale: Fe e în grupa 8 (VIIIB), Cu în 11 (IB), Zn în 12 (IIB) |
| 13 | IIIA | B, Al |
| 14 | IVA | C, Si, Sn, Pb |
| 15 | VA | N, P |
| 16 | VIA | O, S |
| 17 | VIIA | F, Cl, Br, I |
| 18 | VIIIA | He, Ne, Ar |
Configurația electronică: cele 20 de excepții
Regula de completare spune ordinea în care se ocupă substraturile: 1s, 2s, 2p, 3s, 3p, 4s, 3d, 4p și așa mai departe. Pentru 20 de elemente, configurația măsurată în laborator nu urmează regula. Le-am găsit comparând, element cu element, configurațiile măsurate cu cele date de regulă:
| Element | După regulă | Măsurată |
|---|---|---|
| Cr (crom, 24) | [Ar] 3d4 4s2 | [Ar] 3d5 4s1 |
| Cu (cupru, 29) | [Ar] 3d9 4s2 | [Ar] 3d10 4s1 |
| Nb (niobiu, 41) | [Kr] 4d3 5s2 | [Kr] 4d4 5s1 |
| Mo (molibden, 42) | [Kr] 4d4 5s2 | [Kr] 4d5 5s1 |
| Ru (ruteniu, 44) | [Kr] 4d6 5s2 | [Kr] 4d7 5s1 |
| Rh (rodiu, 45) | [Kr] 4d7 5s2 | [Kr] 4d8 5s1 |
| Pd (paladiu, 46) | [Kr] 4d8 5s2 | [Kr] 4d10 |
| Ag (argint, 47) | [Kr] 4d9 5s2 | [Kr] 4d10 5s1 |
| La (lantan, 57) | [Xe] 4f1 6s2 | [Xe] 5d1 6s2 |
| Ce (ceriu, 58) | [Xe] 4f2 6s2 | [Xe] 4f1 5d1 6s2 |
| Gd (gadoliniu, 64) | [Xe] 4f8 6s2 | [Xe] 4f7 5d1 6s2 |
| Pt (platină, 78) | [Xe] 4f14 5d8 6s2 | [Xe] 4f14 5d9 6s1 |
| Au (aur, 79) | [Xe] 4f14 5d9 6s2 | [Xe] 4f14 5d10 6s1 |
| Ac (actiniu, 89) | [Rn] 5f1 7s2 | [Rn] 6d1 7s2 |
| Th (toriu, 90) | [Rn] 5f2 7s2 | [Rn] 6d2 7s2 |
| Pa (protactiniu, 91) | [Rn] 5f3 7s2 | [Rn] 5f2 6d1 7s2 |
| U (uraniu, 92) | [Rn] 5f4 7s2 | [Rn] 5f3 6d1 7s2 |
| Np (neptuniu, 93) | [Rn] 5f5 7s2 | [Rn] 5f4 6d1 7s2 |
| Cm (curiu, 96) | [Rn] 5f8 7s2 | [Rn] 5f7 6d1 7s2 |
| Lr (lawrenciu, 103) | [Rn] 5f14 6d1 7s2 | [Rn] 5f14 7s2 7p1 |
Cel mai des le întâlnești la crom și cupru: un electron trece din 4s în 3d, iar substratul 3d ajunge pe jumătate plin (Cr: 3d5 4s1) sau plin (Cu: 3d10 4s1). Pentru elementele de la 109 la 118 nu există măsurători; în fișa lor configurația e scrisă după regulă și e marcată ca nemăsurată.
Masele atomice date ca interval
La 14 elemente, compoziția izotopică diferă de la o sursă naturală la alta destul de mult încât IUPAC dă masa atomică drept interval. Pentru calcule se folosește o valoare convențională, cea din tabel:
| Element | Intervalul | Valoarea folosită |
|---|---|---|
| H (hidrogen) | 1,00784 – 1,00811 | 1,0080 |
| Li (litiu) | 6,938 – 6,997 | 6,94 |
| B (bor) | 10,806 – 10,821 | 10,81 |
| C (carbon) | 12,0096 – 12,0116 | 12,011 |
| N (azot) | 14,00643 – 14,00728 | 14,007 |
| O (oxigen) | 15,99903 – 15,99977 | 15,999 |
| Mg (magneziu) | 24,304 – 24,307 | 24,305 |
| Si (siliciu) | 28,084 – 28,086 | 28,085 |
| S (sulf) | 32,059 – 32,076 | 32,06 |
| Cl (clor) | 35,446 – 35,457 | 35,45 |
| Ar (argon) | 39,792 – 39,963 | 39,95 |
| Br (brom) | 79,901 – 79,907 | 79,904 |
| Tl (taliu) | 204,382 – 204,385 | 204,38 |
| Pb (plumb) | 206,14 – 207,94 | 207,2 |
Elementele fără masă atomică
34 de elemente nu au masă atomică standard, pentru că nu au niciun izotop stabil. În căsuța lor scrie, între paranteze drepte, numărul de masă al izotopului cel mai stabil cunoscut; unde două sau trei izotopuri sunt la fel de stabile, în limita măsurătorilor, le scriem pe toate:
Tc 97 sau 98; Pm 145; Po 209; At 210; Rn 222; Fr 223; Ra 226; Ac 227; Np 237; Pu 244; Am 243; Cm 247; Bk 247; Cf 251; Es 252; Fm 257; Md 258; No 259; Lr 262 sau 266; Rf 267; Db 268; Sg 269 sau 271; Bh 270 sau 274; Hs 269 sau 270; Mt 277 sau 278; Ds 281; Rg 282; Cn 285; Nh 285 sau 286; Fl 289 sau 290; Mc 288, 289 sau 290; Lv 291, 292 sau 293; Ts 294; Og 294.
Toriul, protactiniul și uraniul sunt și ele radioactive, dar au în natură o compoziție izotopică caracteristică, deci au masă atomică standard.
Masele rotunjite de la școală
În exerciții și la bacalaureat, masele atomice se rotunjesc la întreg, iar clorul la 35,5. Subiectul îți spune mereu ce valori să folosești. Pentru cele mai folosite elemente:
| Element | Masa IUPAC | La școală |
|---|---|---|
| H (hidrogen) | 1,0080 | 1 |
| C (carbon) | 12,011 | 12 |
| N (azot) | 14,007 | 14 |
| O (oxigen) | 15,999 | 16 |
| Na (sodiu) | 22,990 | 23 |
| Mg (magneziu) | 24,305 | 24 |
| Al (aluminiu) | 26,982 | 27 |
| S (sulf) | 32,06 | 32 |
| Cl (clor) | 35,45 | 35,5 |
| K (potasiu) | 39,098 | 39 |
| Ca (calciu) | 40,078 | 40 |
| Fe (fier) | 55,845 | 56 |
| Cu (cupru) | 63,546 | 64 |
| Zn (zinc) | 65,38 | 65 |
| Br (brom) | 79,904 | 80 |
| Ag (argint) | 107,87 | 108 |
| Ba (bariu) | 137,33 | 137 |
Cu ele calculezi masa molară a oricărei substanțe. Calculatorul de masă molară îți arată pașii, procentul fiecărui element și rezultatul cu ambele seturi de mase.
Toate cele 118 elemente
| Z | Simbol | Nume | Masa atomică | Grupa | Perioada |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | H | hidrogen | 1,0080 | 1 (IA) | 1 |
| 2 | He | heliu | 4,0026 | 18 (VIIIA) | 1 |
| 3 | Li | litiu | 6,94 | 1 (IA) | 2 |
| 4 | Be | beriliu | 9,0122 | 2 (IIA) | 2 |
| 5 | B | bor | 10,81 | 13 (IIIA) | 2 |
| 6 | C | carbon | 12,011 | 14 (IVA) | 2 |
| 7 | N | azot | 14,007 | 15 (VA) | 2 |
| 8 | O | oxigen | 15,999 | 16 (VIA) | 2 |
| 9 | F | fluor | 18,998 | 17 (VIIA) | 2 |
| 10 | Ne | neon | 20,180 | 18 (VIIIA) | 2 |
| 11 | Na | sodiu | 22,990 | 1 (IA) | 3 |
| 12 | Mg | magneziu | 24,305 | 2 (IIA) | 3 |
| 13 | Al | aluminiu | 26,982 | 13 (IIIA) | 3 |
| 14 | Si | siliciu | 28,085 | 14 (IVA) | 3 |
| 15 | P | fosfor | 30,974 | 15 (VA) | 3 |
| 16 | S | sulf | 32,06 | 16 (VIA) | 3 |
| 17 | Cl | clor | 35,45 | 17 (VIIA) | 3 |
| 18 | Ar | argon | 39,95 | 18 (VIIIA) | 3 |
| 19 | K | potasiu | 39,098 | 1 (IA) | 4 |
| 20 | Ca | calciu | 40,078 | 2 (IIA) | 4 |
| 21 | Sc | scandiu | 44,956 | 3 (IIIB) | 4 |
| 22 | Ti | titan | 47,867 | 4 (IVB) | 4 |
| 23 | V | vanadiu | 50,942 | 5 (VB) | 4 |
| 24 | Cr | crom | 51,996 | 6 (VIB) | 4 |
| 25 | Mn | mangan | 54,938 | 7 (VIIB) | 4 |
| 26 | Fe | fier | 55,845 | 8 (VIIIB) | 4 |
| 27 | Co | cobalt | 58,933 | 9 (VIIIB) | 4 |
| 28 | Ni | nichel | 58,693 | 10 (VIIIB) | 4 |
| 29 | Cu | cupru | 63,546 | 11 (IB) | 4 |
| 30 | Zn | zinc | 65,38 | 12 (IIB) | 4 |
| 31 | Ga | galiu | 69,723 | 13 (IIIA) | 4 |
| 32 | Ge | germaniu | 72,630 | 14 (IVA) | 4 |
| 33 | As | arsen | 74,922 | 15 (VA) | 4 |
| 34 | Se | seleniu | 78,971 | 16 (VIA) | 4 |
| 35 | Br | brom | 79,904 | 17 (VIIA) | 4 |
| 36 | Kr | kripton | 83,798 | 18 (VIIIA) | 4 |
| 37 | Rb | rubidiu | 85,468 | 1 (IA) | 5 |
| 38 | Sr | stronțiu | 87,62 | 2 (IIA) | 5 |
| 39 | Y | ytriu | 88,906 | 3 (IIIB) | 5 |
| 40 | Zr | zirconiu | 91,222 | 4 (IVB) | 5 |
| 41 | Nb | niobiu | 92,906 | 5 (VB) | 5 |
| 42 | Mo | molibden | 95,95 | 6 (VIB) | 5 |
| 43 | Tc | tehnețiu | [97/98] | 7 (VIIB) | 5 |
| 44 | Ru | ruteniu | 101,07 | 8 (VIIIB) | 5 |
| 45 | Rh | rodiu | 102,91 | 9 (VIIIB) | 5 |
| 46 | Pd | paladiu | 106,42 | 10 (VIIIB) | 5 |
| 47 | Ag | argint | 107,87 | 11 (IB) | 5 |
| 48 | Cd | cadmiu | 112,41 | 12 (IIB) | 5 |
| 49 | In | indiu | 114,82 | 13 (IIIA) | 5 |
| 50 | Sn | staniu | 118,71 | 14 (IVA) | 5 |
| 51 | Sb | stibiu | 121,76 | 15 (VA) | 5 |
| 52 | Te | telur | 127,60 | 16 (VIA) | 5 |
| 53 | I | iod | 126,90 | 17 (VIIA) | 5 |
| 54 | Xe | xenon | 131,29 | 18 (VIIIA) | 5 |
| 55 | Cs | cesiu | 132,91 | 1 (IA) | 6 |
| 56 | Ba | bariu | 137,33 | 2 (IIA) | 6 |
| 57 | La | lantan | 138,91 | lantanide | 6 |
| 58 | Ce | ceriu | 140,12 | lantanide | 6 |
| 59 | Pr | praseodim | 140,91 | lantanide | 6 |
| 60 | Nd | neodim | 144,24 | lantanide | 6 |
| 61 | Pm | prometiu | [145] | lantanide | 6 |
| 62 | Sm | samariu | 150,36 | lantanide | 6 |
| 63 | Eu | europiu | 151,96 | lantanide | 6 |
| 64 | Gd | gadoliniu | 157,25 | lantanide | 6 |
| 65 | Tb | terbiu | 158,93 | lantanide | 6 |
| 66 | Dy | disprosiu | 162,50 | lantanide | 6 |
| 67 | Ho | holmiu | 164,93 | lantanide | 6 |
| 68 | Er | erbiu | 167,26 | lantanide | 6 |
| 69 | Tm | tuliu | 168,93 | lantanide | 6 |
| 70 | Yb | yterbiu | 173,05 | lantanide | 6 |
| 71 | Lu | lutețiu | 174,97 | lantanide | 6 |
| 72 | Hf | hafniu | 178,49 | 4 (IVB) | 6 |
| 73 | Ta | tantal | 180,95 | 5 (VB) | 6 |
| 74 | W | wolfram | 183,84 | 6 (VIB) | 6 |
| 75 | Re | reniu | 186,21 | 7 (VIIB) | 6 |
| 76 | Os | osmiu | 190,23 | 8 (VIIIB) | 6 |
| 77 | Ir | iridiu | 192,22 | 9 (VIIIB) | 6 |
| 78 | Pt | platină | 195,08 | 10 (VIIIB) | 6 |
| 79 | Au | aur | 196,97 | 11 (IB) | 6 |
| 80 | Hg | mercur | 200,59 | 12 (IIB) | 6 |
| 81 | Tl | taliu | 204,38 | 13 (IIIA) | 6 |
| 82 | Pb | plumb | 207,2 | 14 (IVA) | 6 |
| 83 | Bi | bismut | 208,98 | 15 (VA) | 6 |
| 84 | Po | poloniu | [209] | 16 (VIA) | 6 |
| 85 | At | astatiniu | [210] | 17 (VIIA) | 6 |
| 86 | Rn | radon | [222] | 18 (VIIIA) | 6 |
| 87 | Fr | franciu | [223] | 1 (IA) | 7 |
| 88 | Ra | radiu | [226] | 2 (IIA) | 7 |
| 89 | Ac | actiniu | [227] | actinide | 7 |
| 90 | Th | toriu | 232,04 | actinide | 7 |
| 91 | Pa | protactiniu | 231,04 | actinide | 7 |
| 92 | U | uraniu | 238,03 | actinide | 7 |
| 93 | Np | neptuniu | [237] | actinide | 7 |
| 94 | Pu | plutoniu | [244] | actinide | 7 |
| 95 | Am | americiu | [243] | actinide | 7 |
| 96 | Cm | curiu | [247] | actinide | 7 |
| 97 | Bk | berkeliu | [247] | actinide | 7 |
| 98 | Cf | californiu | [251] | actinide | 7 |
| 99 | Es | einsteiniu | [252] | actinide | 7 |
| 100 | Fm | fermiu | [257] | actinide | 7 |
| 101 | Md | mendeleeviu | [258] | actinide | 7 |
| 102 | No | nobeliu | [259] | actinide | 7 |
| 103 | Lr | lawrenciu | [262/266] | actinide | 7 |
| 104 | Rf | rutherfordiu | [267] | 4 (IVB) | 7 |
| 105 | Db | dubniu | [268] | 5 (VB) | 7 |
| 106 | Sg | seaborgiu | [269/271] | 6 (VIB) | 7 |
| 107 | Bh | bohriu | [270/274] | 7 (VIIB) | 7 |
| 108 | Hs | hassiu | [269/270] | 8 (VIIIB) | 7 |
| 109 | Mt | meitneriu | [277/278] | 9 (VIIIB) | 7 |
| 110 | Ds | darmstadtiu | [281] | 10 (VIIIB) | 7 |
| 111 | Rg | roentgeniu | [282] | 11 (IB) | 7 |
| 112 | Cn | coperniciu | [285] | 12 (IIB) | 7 |
| 113 | Nh | nihoniu | [285/286] | 13 (IIIA) | 7 |
| 114 | Fl | fleroviu | [289/290] | 14 (IVA) | 7 |
| 115 | Mc | moscoviu | [288–290] | 15 (VA) | 7 |
| 116 | Lv | livermoriu | [291–293] | 16 (VIA) | 7 |
| 117 | Ts | tennessin | [294] | 17 (VIIA) | 7 |
| 118 | Og | oganesson | [294] | 18 (VIIIA) | 7 |
Întrebări frecvente
Câte elemente are tabelul periodic?
118, de la hidrogen (1) la oganesson (118). Ultimele patru au primit nume oficiale în noiembrie 2016: nihoniu, moscoviu, tennessin și oganesson. Perioada a 7-a e completă.
Ce înseamnă numărul de sus din căsuță?
E numărul atomic Z: câți protoni are nucleul. Un atom neutru are tot atâția electroni. Fierul are Z = 26, deci 26 de protoni și 26 de electroni.
De ce masa atomică nu e un număr întreg?
Pentru că e media maselor izotopilor unui element, ponderată cu cât de des apare fiecare în natură. Clorul are doi izotopi, clor-35 și clor-37, iar media lor e 35,45.
Ce e grupa IVA?
E notația veche a grupei 14 (carbon, siliciu, germaniu, staniu, plumb). Grupele principale aveau litera A, cele secundare litera B. La bacalaureat, baremul primește ambele variante: „grupa 14 sau IVA”.
De ce lantanidele și actinidele stau sub tabel?
Ca tabelul să încapă pe o pagină. Puse la locul lor, în perioadele 6 și 7, ar face tabelul lat de 32 de coloane. În căsuța lor din grupa 3 scrie doar intervalul: 57–71 și 89–103.
Ce înseamnă numărul din paranteză, de exemplu [222] la radon?
Elementul nu are izotopi stabili, deci nici masă atomică standard. Numărul din paranteză e numărul de masă al izotopului cel mai stabil cunoscut; radonul-222 are timpul de înjumătățire de 3,8 zile.
Masele atomice sunt valorile standard prescurtate publicate de comisia IUPAC pentru mase atomice (ediția 2024), configurațiile sunt cele măsurate de institutul american de metrologie (NIST), iar numele românești sunt cele din DOOM 3 (Academia Română). Verificat pe 6 noiembrie 2026. De unde avem cifrele.